Deoarece instituţiile de stat nu vor să le facă dreptate
Un grup de locatari din sectorul Râşcani sunt dispuşi să apeleze la CEDO
Un grup de locatari de pe bulevardul Moscovei nr. 5 din Chişinău s-au adresat la mai multe instituţii de stat pentru a li se face dreptate în cazul unei construcţii efectuate în blocul în care locuiesc. În opinia lor, această construcţie este ilegală şi pune în pericol siguranţa imobilului.
Nemulţumirea oamenilor a fost provocată în 2006, când proprietarul SRL „Moara Târgului”, Panovici I.I., a spart peretele casei la nivelul subsolului pentru a-şi construi acolo sediul firmei. Potrivit unei locatare, Maria Timoşenco, construcţia respectivă este ilegală, deoarece se încalcă mai multe prevederi legislative cu privire la astfel de intervenţii. „Faptul că a fost spart peretele fundamentului casei a făcut să fie afectată rezistenţa blocului locativ, astfel fiind încălcate regulile de siguranţă, prevăzute în articolul 59 al Legii cu privire la restricţiile la reconstrucţia încăperilor şi la executarea lucrărilor de reconstrucţie. De asemenea, regulamentul prevede că pentru o astfel de intervenţie mai este nevoie şi de acordul locatarilor, care însă nu au fost informaţi în legătură cu acest lucru. În plus, în urma acestor lucrări de construcţie au fost tăiate rădăcinile mai multor copaci care aveau o vârstă de peste 30 de ani, precum şi butucii de viţă de vie din preajma casei”, a spus Maria Timoşenco. Ea a mai afirmat că, în momentul în care locatarii au descoperit că se efectuează aceste lucrări, s-au revoltat şi au cerut organelor de control să înceteze construcţia. Poliţia care a venit la faţa locului a oprit lucrările până la elucidarea cazului. „Este ceva inadmisibil, în subsol sunt ţevi care pot fi avariate, cabluri electrice care nu trebuie atinse, iar de structura de rezistenţă nici nu mai vorbim, este o încălcare vădită”, a menţionat locatara.
Potrivit Mariei Timoşenco, proprietarul SRL „Moara Târgului”, Panovici I.I., le-ar fi prezentat locatarilor un certificat, care nu avea putere juridică, deoarece nu reprezenta o autorizaţie de construcţie.
Deşi pe data de 15 iunie 2006, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ a eliberat un act, contrasemnat de Pretura şi Poliţia sectorului Râşcani, în care se menţiona că lucrările au fost stopate, la puţin timp, acestea au fost reluate. De această dată, Panovici I. I. le-a prezentat un certificat prin care Direcţia Autorizare şi Disciplină în Construcţii îi informa pe primarul interimar Veaceslav Iordan şi pe locuitorii blocului nr. 5 de pe bulevardul Moscovei că firma „Moara Târgului” dispune de certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie, „dar că beneficiarul nu executa lucrările de construire la obiectivul menţionat mai sus”.
În acelaşi timp, Natalia Aftenii, şefa Farmaciei nr. 280, situată deasupra construcţiei cu pricina, susţine că subsolul aparţine farmaciei încă din anul 1995, când aceasta a fost privatizată, conform unui certificat eliberat de Oficiul Cadastral Chişinău. De un astfel de certificat, însă, dispune şi SRL „Moara Târgului”.
Solicitaţi de FLUX pentru a explica cum se face că pe una şi aceeaşi adresă există doi proprietari, reprezentanţii Oficiului Cadastral au declarat că astfel de informaţie o pot oferi doar în condiţiile în care le va fi adresată o solicitare în scris, din partea părţilor implicate în conflict.
„Dacă această problemă nu va fi soluţionată pe cale amiabilă vom fi nevoiţi să apelăm la instanţele de judecată, iar dacă nici aşa nu ni se va face dreptate vom fi nevoiţi să apelăm la CEDO”, a mai afirmat Maria Timoşenco.
George IOSIP
Deoarece speră să ajungă mai uşor peste hotare
Mulţi cetăţeni pierd sume impresionante de bani
Numărul mare de solicitări în ce priveşte munca în străinătate face ca mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova să devină victime ale unor indivizi, care, după ce îşi însuşesc anumite sume de bani, dispar, lăsându-i pe oameni plini de datorii şi fără posibilitatea de a-şi recupera prejudiciul cauzat. În prezent, acest fenomen se întâlneşte destul de frecvent, cea mai mare parte dintre cazuri rămânând, însă, nesoluţionată, deoarece, de multe ori, victimele nu dispun de dovezi care să confirme că au fost înşelate.
Cu o astfel de problemă s-a confruntat şi Gheorghe Sava, în vârstă de 44 ani, locuitor al satului Gheltosu din raionul Cantemir, care de mai bine de un an jumătate, nu-şi poate recupera banii pe care i-a plătit pentru un astfel de serviciu.
Încă în luna iulie 2005, Gheorghe Sava a decis, împreună cu încă patru consăteni, să plece la muncă în Italia. Dorind să ajungă mai ieftin şi mai uşor a hotărât să apeleze la ajutorul lui Mihai Cazan, un tânăr în vârstă de 27 ani, din satul vecin, Goteşti. Tânărul era cunoscut în regiune pentru că avea o rută de microbuz Moldova – Italia şi transporta mulţi cetăţeni la această destinaţie.
Gheorghe Sava, sperând că astfel va ajunge mai uşor în Italia, a împrumutat 2.300 de euro, aceşti bani constituind, potrivit lui Mihai Cazan, taxa pentru transport şi pentru actele necesare.
Cei 2.300 de euro nu au mai putut fi recuperaţi
„La început mi s-a părut un om de încredere, deoarece, chiar oamenii din sat mi-l recomandaseră, dar, după ce trecuse mai mult de o lună din momentul în care achitasem aceşti bani, mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. Am decis să-l găsesc şi să mă interesez ce se întâmplă cu banii şi cu deplasarea mea în Italia”, povesteşte păgubitul. De întâlnit s-au întâlnit, dar fără nici un efect, deoarece Mihai Cazan găsea de fiecare dată câte o scuză, precum că ar avea probleme pe care nu le poate deocamdată rezolva. Văzând că lucrurile se prezintă astfel, Gheorghe Sava a cerut să i se întoarcă partea lui de bani, decis fiind să nu mai plece nicăieri.
„Pentru a fi sigur că banii mei sunt în siguranţă, am făcut un contract autentificat la notar, cu Mihai Cazan, în care era menţionată suma pe care i-o achitasem. Contractul însă, nu mi-a servit la nimic, deoarece din septembrie 2005 nu l-am mai putut găsi pe Mihai Cazan”, a afirmat Gheorghe Sava.
După ce s-a consultat cu un avocat şi după ce acesta l-a sfătuit să se adreseze în instanţă, Gheorghe Sava a refuzat, deoarece acolo i-au cerut 500 lei pentru avocat şi 1.400 lei pentru taxa de stat, bani de care nu dispunea.
„Am decis, împreună cu încă două persoane, aflate în aceeaşi situaţie, să depunem plângeri la Comisariatul de Poliţie din Cantemir, în speranţa că ne vor ajuta să-l găsim pe cel care ne luase banii, cu toate acestea până astăzi cazul a rămas nesoluţionat”, se plânge Gheorghe Sava.
Solicitat de FLUX, Dumitru Stratiev, de la Comisariatul de Poliţie din Cantemir, responsabil de acest caz, a refuzat să ne ofere detalii despre modul în care se desfăşoară ancheta, motivând că pentru astfel de informaţii are nevoie de o solicitare în scris din partea redacţiei.
Peste 70 de cetăţeni, înşelaţi de o firmă fantomă
Un alt exemplu poate fi şi cazul depistat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), atunci când au reţinut-o pe directoarea firmei „Etolix-Prim” SRL, Vera Ivanova, bănuită de sustragerea unor sume băneşti în valoare de circa 150 mii euro. Aceasta, sub pretextul perfectării vizelor Shengen şi încheierii contractelor de muncă în ţări din Europa, a însuşit, în perioada anilor 2005-2006, prin înşelăciune şi abuz de încredere mijloace financiare în proporţii deosebit de mari de la peste 70 de cetăţeni ai Republicii Moldova.
Bănuita, Vera Ivanova, susţinând că are dreptul legal de a se ocupa de angajarea la lucru peste hotarele ţării, încheia contracte fără număr de înregistrare, pentru oferirea de servicii turistice. Victimele, achitau sume în valoare de 1.500-2.500 de euro, pentru care li se eliberau chitanţe false. După ce au verificat activitatea firmei, ofiţerii de urmărire penală ai CCCEC au constatat că aceşti bani nici nu se reflectau în evidenţa contabilă a SRL-ului.
Potrivit constatărilor ulterioare, Vera Ivanova, încă din momentul primirii banilor, avea drept scop însuşirea lor, încheierea şi eliberarea actelor constituind doar o simulare a procedurilor legale. Şi asta, deoarece nici unul din cei peste 70 de cetăţeni, care au dorit să meargă la muncă peste hotare prin intermediul firmei respective, nu a mai ajuns la destinaţie.
Pe numele bănuitei Vera Ivanova, a fost iniţiată procedura de urmărire penală în baza semnalelor constitutive ale infracţiunii, prevăzută de articolul 195 Cod Penal, „Sustragerea în proporţii deosebit de mari”.
Potrivit datelor oferite de site-ul migratie.md, peste hotarele republicii lucrează între 600 mii şi un milion de cetăţeni moldoveni. Numai în oraşul Moscova şi regiunea acestuia lucrează aproximativ 220 mii de cetăţeni din Moldova, dintre care doar 64 de mii de persoane sunt înregistrate oficial.
Victor TĂNASE
OSCE a lansat misiunea de monitorizare a alegerilor locale
Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, (ODIHR), a lansat joi, 26 aprilie, misiunea de observare a alegerilor locale din Moldova, care vor avea loc la 3 iunie 2007. Delegaţia biroului a sosit în Moldova în urma unei invitaţii din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a Comisiei Electorale Centrale.
Misiunea va fi formată din 13 experţi internaţionali din 10 state membre ale OSCE, în frunte cu ambasadorul Dieter Boden, iar până la 30 aprilie este preconizată sosirea a încă 12 observatori, care vor fi repartizaţi în mai multe regiuni ale Republicii Moldova, printre care Chişinău, Bălţi, Orhei, Hânceşti şi Comrat. Observatorii vor evalua respectarea principiile procesului electoral democratic, raportate la angajamentele asumate de toate statele membre a OSCE, precum şi la legislaţia naţională.
De asemenea, misiunea va monitoriza şi modul în care campania va fi reflectată de către mass-media, precum şi modul în care va fi respectat cadrul legislativ. „Noi vom privi alegerile locale ca pe un eveniment care se desfăşoară în timp şi vom face o analiză atât cantitativă, cât şi calitativă a presei în ansamblu”, a menţionat, în cadrul conferinţei de presă, analistul media Rasto Kuzel.
Statele membre ale OSCE vor mai trimite şi 100 de observatori pe termen scurt care vor monitoriza deschiderea secţiilor de votare, procesul de vot, numărarea buletinelor şi aprecierea rezultatelor electorale. În prima zi după alegeri, observatorii vor emite o declaraţie cu privire la concluziile şi constatările la care va ajunge misiunea în urma acestui scrutin.
George IOSIP
Elevii vor prezenta copilăria prin fotografii
Biroul de Informare al Consiliului Europei în Republica Moldova a lansat, ieri, concursul republican de fotografii „Copilărie – Ţară fără violenţă”, care se va desfăşura în perioada aprilie–noiembrie 2007. Concursul a fost organizat cu scopul de a promova campania iniţiată de Consiliului Europei „Să construim o Europă pentru şi împreună cu Copiii”. Campania vizează eradicarea tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor şi se bazează pe patru principii de bază – protecţia copiilor, prevenirea violenţei, contracararea criminalităţii juvenile şi stimularea participativităţii copiilor.
Directorul Biroului de Informare al Consiliului Europei în Chişinău, Lilia Snegureac, a declarat, ieri, în cadrul conferinţei de presă, dedicată lansării concursului, că acţiunea „Să construim o Europă pentru şi împreună cu Copiii” a demarat în aprilie 2006, cu un program de contracarare a violenţei asupra copiilor, de promovare a drepturilor lor, inclusiv a dreptului de autor. „Deoarece, prin acest concurs, noi le permitem copiilor să se descopere pe ei înşişi, să participe mai activ la producerea fotografiilor, ei sunt protagoniştii fotografiilor. Adică, implicit, contribuim la creşterea unei noi generaţii de fotografi”, a menţionat Lilia Snegureac.
La rândul său, unul dintre membrii juriului acestui concurs, maestrul în artă Mihai Potârniche, a declarat că aşteaptă din partea copiilor poze sincere, în care ar fi reflectate problemele cu care se confruntă. „Pozele trebuie să reuşească să deschidă sufletul copiilor. Vom organiza şi un training, în cadrul căruia vom invita fotografi cu renume din Moldova, care fac parte şi din juriu, să-i poată familiariza cu arta fotografiatului, adică, să le oferim nişte repere în acest domeniu, care le-ar putea fi de folos”, a mai spus Mihai Potârniche.
La concursul „Copilărie – Ţară fără violenţă” sunt invitaţi să participe elevii cu vârstele cuprinse între 13-18 ani, pasionaţi de arta fotografiei. Organizatorii speră să sensibilizeze copiii, prin intermediul concursului, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în general, şi faţă de drepturile copilului, în mod special, să încurajeze dezvoltarea capacităţilor şi exprimării creative şi artistice ale copiilor.
Lilia Snegureac a precizat că, după selectarea tuturor participanţilor la concurs, ei vor fi instruiţi în cadrul trainingului şi vor semna o declaraţie, în care se va face referinţă la drepturile de autor. Totalul concursului va fi făcut în luna noiembrie, când juriul va premia cele mai bune fotografii. Tot juriul va stabili, conform baremelor de evaluare, cine vor fi învingătorii, iar cei care vor ocupa primele trei locuri vor primi câte un aparat foto. După încheierea concursului, cele mai bune lucrări vor fi expuse într-o sală de expoziţii.
Victor TĂNASE
Concerte Rock – cultură iock !!!
Pe iarba unde au călcat fotbalişti ca Del Piero, Inzaghi sau Buffon, ieri erau doar sticle, vomitări şi mulţi, muţi, mulţi licurici !!!
Foto: George Iosip
