Ziarul “CORIDOR” – FJŞC

Un grup de locatari din sectorul Râşcani sunt dispuşi să apeleze la CEDO
Un grup de locatari de pe bulevardul Moscovei nr. 5 din Chişinău s-au adresat la mai multe instituţii de stat pentru a li se face dreptate în cazul unei construcţii efectuate în blocul în care locuiesc. În opinia lor, această construcţie este ilegală şi pune în pericol siguranţa imobilului.

Nemulţumirea oamenilor a fost provocată în 2006, când proprietarul SRL „Moara Târgului”, Panovici I.I., a spart peretele casei la nivelul subsolului pentru a-şi construi acolo sediul firmei. Potrivit unei locatare, Maria Timoşenco, construcţia respectivă este ilegală, deoarece se încalcă mai multe prevederi legislative cu privire la astfel de intervenţii. „Faptul că a fost spart peretele fundamentului casei a făcut să fie afectată rezistenţa blocului locativ, astfel fiind încălcate regulile de siguranţă, prevăzute în articolul 59 al Legii cu privire la restricţiile la reconstrucţia încăperilor şi la executarea lucrărilor de reconstrucţie. De asemenea, regulamentul prevede că pentru o astfel de intervenţie mai este nevoie şi de acordul locatarilor, care însă nu au fost informaţi în legătură cu acest lucru. În plus, în urma acestor lucrări de construcţie au fost tăiate rădăcinile mai multor copaci care aveau o vârstă de peste 30 de ani, precum şi butucii de viţă de vie din preajma casei”, a spus Maria Timoşenco. Ea a mai afirmat că, în momentul în care locatarii au descoperit că se efectuează aceste lucrări, s-au revoltat şi au cerut organelor de control să înceteze construcţia. Poliţia care a venit la faţa locului a oprit lucrările până la elucidarea cazului. „Este ceva inadmisibil, în subsol sunt ţevi care pot fi avariate, cabluri electrice care nu trebuie atinse, iar de structura de rezistenţă nici nu mai vorbim, este o încălcare vădită”, a menţionat locatara.
Potrivit Mariei Timoşenco, proprietarul SRL „Moara Târgului”, Panovici I.I., le-ar fi prezentat locatarilor un certificat, care nu avea putere juridică, deoarece nu reprezenta o autorizaţie de construcţie.
Deşi pe data de 15 iunie 2006, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ a eliberat un act, contrasemnat de Pretura şi Poliţia sectorului Râşcani, în care se menţiona că lucrările au fost stopate, la puţin timp, acestea au fost reluate. De această dată, Panovici I. I. le-a prezentat un certificat prin care Direcţia Autorizare şi Disciplină în Construcţii îi informa pe primarul interimar Veaceslav Iordan şi pe locuitorii blocului nr. 5 de pe bulevardul Moscovei că firma „Moara Târgului” dispune de certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie, „dar că beneficiarul nu executa lucrările de construire la obiectivul menţionat mai sus”.
În acelaşi timp, Natalia Aftenii, şefa Farmaciei nr. 280, situată deasupra construcţiei cu pricina, susţine că subsolul aparţine farmaciei încă din anul 1995, când aceasta a fost privatizată, conform unui certificat eliberat de Oficiul Cadastral Chişinău. De un astfel de certificat, însă, dispune şi SRL „Moara Târgului”.
Solicitaţi de FLUX pentru a explica cum se face că pe una şi aceeaşi adresă există doi proprietari, reprezentanţii Oficiului Cadastral au declarat că astfel de informaţie o pot oferi doar în condiţiile în care le va fi adresată o solicitare în scris, din partea părţilor implicate în conflict.
„Dacă această problemă nu va fi soluţionată pe cale amiabilă vom fi nevoiţi să apelăm la instanţele de judecată, iar dacă nici aşa nu ni se va face dreptate vom fi nevoiţi să apelăm la CEDO”, a mai afirmat Maria Timoşenco.

George IOSIP

Mulţi cetăţeni pierd sume impresionante de bani
Numărul mare de solicitări în ce priveşte munca în străinătate face ca mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova să devină victime ale unor indivizi, care, după ce îşi însuşesc anumite sume de bani, dispar, lăsându-i pe oameni plini de datorii şi fără posibilitatea de a-şi recupera prejudiciul cauzat. În prezent, acest fenomen se întâlneşte destul de frecvent, cea mai mare parte dintre cazuri rămânând, însă, nesoluţionată, deoarece, de multe ori, victimele nu dispun de dovezi care să confirme că au fost înşelate.

Cu o astfel de problemă s-a confruntat şi Gheorghe Sava, în vârstă de 44 ani, locuitor al satului Gheltosu din raionul Cantemir, care de mai bine de un an jumătate, nu-şi poate recupera banii pe care i-a plătit pentru un astfel de serviciu.
Încă în luna iulie 2005, Gheorghe Sava a decis, împreună cu încă patru consăteni, să plece la muncă în Italia. Dorind să ajungă mai ieftin şi mai uşor a hotărât să apeleze la ajutorul lui Mihai Cazan, un tânăr în vârstă de 27 ani, din satul vecin, Goteşti. Tânărul era cunoscut în regiune pentru că avea o rută de microbuz Moldova – Italia şi transporta mulţi cetăţeni la această destinaţie.
Gheorghe Sava, sperând că astfel va ajunge mai uşor în Italia, a împrumutat 2.300 de euro, aceşti bani constituind, potrivit lui Mihai Cazan, taxa pentru transport şi pentru actele necesare.

Cei 2.300 de euro nu au mai putut fi recuperaţi
„La început mi s-a părut un om de încredere, deoarece, chiar oamenii din sat mi-l recomandaseră, dar, după ce trecuse mai mult de o lună din momentul în care achitasem aceşti bani, mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. Am decis să-l găsesc şi să mă interesez ce se întâmplă cu banii şi cu deplasarea mea în Italia”, povesteşte păgubitul. De întâlnit s-au întâlnit, dar fără nici un efect, deoarece Mihai Cazan găsea de fiecare dată câte o scuză, precum că ar avea probleme pe care nu le poate deocamdată rezolva. Văzând că lucrurile se prezintă astfel, Gheorghe Sava a cerut să i se întoarcă partea lui de bani, decis fiind să nu mai plece nicăieri.
„Pentru a fi sigur că banii mei sunt în siguranţă, am făcut un contract autentificat la notar, cu Mihai Cazan, în care era menţionată suma pe care i-o achitasem. Contractul însă, nu mi-a servit la nimic, deoarece din septembrie 2005 nu l-am mai putut găsi pe Mihai Cazan”, a afirmat Gheorghe Sava.
După ce s-a consultat cu un avocat şi după ce acesta l-a sfătuit să se adreseze în instanţă, Gheorghe Sava a refuzat, deoarece acolo i-au cerut 500 lei pentru avocat şi 1.400 lei pentru taxa de stat, bani de care nu dispunea.
„Am decis, împreună cu încă două persoane, aflate în aceeaşi situaţie, să depunem plângeri la Comisariatul de Poliţie din Cantemir, în speranţa că ne vor ajuta să-l găsim pe cel care ne luase banii, cu toate acestea până astăzi cazul a rămas nesoluţionat”, se plânge Gheorghe Sava.
Solicitat de FLUX, Dumitru Stratiev, de la Comisariatul de Poliţie din Cantemir, responsabil de acest caz, a refuzat să ne ofere detalii despre modul în care se desfăşoară ancheta, motivând că pentru astfel de informaţii are nevoie de o solicitare în scris din partea redacţiei.

Peste 70 de cetăţeni, înşelaţi de o firmă fantomă
Un alt exemplu poate fi şi cazul depistat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), atunci când au reţinut-o pe directoarea firmei „Etolix-Prim” SRL, Vera Ivanova, bănuită de sustragerea unor sume băneşti în valoare de circa 150 mii euro. Aceasta, sub pretextul perfectării vizelor Shengen şi încheierii contractelor de muncă în ţări din Europa, a însuşit, în perioada anilor 2005-2006, prin înşelăciune şi abuz de încredere mijloace financiare în proporţii deosebit de mari de la peste 70 de cetăţeni ai Republicii Moldova.
Bănuita, Vera Ivanova, susţinând că are dreptul legal de a se ocupa de angajarea la lucru peste hotarele ţării, încheia contracte fără număr de înregistrare, pentru oferirea de servicii turistice. Victimele, achitau sume în valoare de 1.500-2.500 de euro, pentru care li se eliberau chitanţe false. După ce au verificat activitatea firmei, ofiţerii de urmărire penală ai CCCEC au constatat că aceşti bani nici nu se reflectau în evidenţa contabilă a SRL-ului.
Potrivit constatărilor ulterioare, Vera Ivanova, încă din momentul primirii banilor, avea drept scop însuşirea lor, încheierea şi eliberarea actelor constituind doar o simulare a procedurilor legale. Şi asta, deoarece nici unul din cei peste 70 de cetăţeni, care au dorit să meargă la muncă peste hotare prin intermediul firmei respective, nu a mai ajuns la destinaţie.
Pe numele bănuitei Vera Ivanova, a fost iniţiată procedura de urmărire penală în baza semnalelor constitutive ale infracţiunii, prevăzută de articolul 195 Cod Penal, „Sustragerea în proporţii deosebit de mari”.
Potrivit datelor oferite de site-ul migratie.md, peste hotarele republicii lucrează între 600 mii şi un milion de cetăţeni moldoveni. Numai în oraşul Moscova şi regiunea acestuia lucrează aproximativ 220 mii de cetăţeni din Moldova, dintre care doar 64 de mii de persoane sunt înregistrate oficial.

Victor TĂNASE

Asigurarea cu apă potabilă sau lipsa ei este o problemă întâlnită frecvent în Republica Moldova. De multe ori, oamenii se îmbolnăvesc de diverse maladii, cum ar fi Hepatita A şi altele, deoarece, în puţine cazuri, apa pe care o consumă corespunde normelor sanitar-epidemiologice.

În raionul Glodeni, şi, în special, în centrul raional, această problemă a atins cote alarmante. Potrivit lui Adrian Ţărnă, locuitor al oraşului Glodeni, asigurarea cu apă a acestui oraş se efectuează prin intermediul fabricii de zahăr din localitate.
Blocurile şi casele la sol sunt acelea care au nevoie, în primul rând, de o canalizare bună şi modernă ca mai apoi să putem vorbi de calitatea apei livrată pentru orăşeni.
„Problema apei potabile în Glodeni este una stringentă. Asigurarea cu apă la noi în orăşel se efectuează de la Fabrica de zahăr printr-un apeduct din râul Prut care duce la această fabrică. Mai apoi este asigurat şi oraşul prin intermediul Direcţiei orăşeneşti a gospodăriei comunale din Glodeni, care cumpără apa potabilă de la Fabrica de zahăr. Însă problema cea mai mare e că acest apeduct are mai mult de 50 de ani şi din această cauză este deteriorat, ţevile fiind ruginite aducând pierderi enorme de apă. Şi, până la urmă, avem o calitate foarte proastă a apei, care capătă impurităţi şi rămăşiţe de săruri, rugină din cauza stării deplorabile a acestui apeduct”, a spus Adrian Ţărnă, locuitor al oraşului Glodeni.
„Lasă de dorit şi calitatea apei din fântâni din cauza gunoiului depozitat chiar în ogrăzile oamenilor. Unele case şi-au făcut o canalizare proprie, dar asta duce spre poluarea stratului de sol. În urma ploilor şi a scurgerilor de deşeuri apa din fântâni este poluată. Din această cauză avem şi un contingent de persoane care suferă de depuneri de săruri”, a mai adăugat Ţărnă.
Pe lângă problema apei potabile, în Glodeni, rămâne nerezolvată şi problema gunoiştii de la marginea oraşului.
„Gunoiştea se mărgineşte cu comuna Iabloana, adică în apropierea terenurilor agricole şi câmpurilor acestei localităţi. Şi, deseori, apar unele neînţelegeri, între primăria Glodeni şi Iabloana. Ea nu e încercuită de un gard care ar putea proteja de vânt gunoiul care, deseori, este suflat sau dus undeva în câmp. Această problemă nu-i numai la periferie, ea persistă şi în oraş pe lângă multe altele – starea deplorabilă a drumurilor, iluminarea, gunoişti spontane.
Dar pe viitor sperăm să atragem nişte investiţii, proiecte pentru a putea rezolva, cât de cât, această problemă. Să aducem nişte tomberoane ca mai apoi să se facă selectarea gunoiului. Problema aceasta nu ţine neapărat de autorităţi, ci şi de conştiinţa omului, deoarece într-un stat civilizat nu este curat acolo unde se mătură, dar acolo unde se păstrează curăţenia. Adică nu totul se limitează la conducere, ci mult mai depinde şi de mentalitatea omului, conştiinţa lui de a păstra curăţenia”, a spus Adrian Ţărnă.
Noi, însă, rămânem cu speranţa ca autorităţile locale să se implice mai mult în rezolvarea problemelor menţionate, ca pe viitor să facem din or. Glodeni un orăşel modern şi curat într-o ţară europeană.

Vicor Tănase

VISUL PIERDUT A DAT NAŞTERE TALENTULUI

Meşteriţa din Iezărenii Vechi luptă cu boala prin creaţie

Satul Iezărenii Vechi este localitatea de baştină a meşteriţei populare Ludmila Burcovschi. Viaţa acestei femei este diferită de viaţa multora dintre noi. De la vârsta de 5 ani încă nu a mai putut merge, fiind afectată de o paralizie, ce a imobilizat-o pentru totdeauna. Astfel, talentul meşteriţei a luat naştere la începutul unui sfârşit de vis, ieri mult dorit, azi demult uitat – visul de a merge. De atunci, meşteriţa şi-a dedicat viaţa brodatului, domeniu în care este de neîntrecut.
Până acum, Ludmila Burcovschi a brodat peste 200 de tablouri excepţionale, adevărate minuni. A moştenit această meserie de la maică-sa, Ana Burcovschi. La vârsta de 10 ani, pentru prima dată, a luat acul şi aţa în mână pentru a face primul său tablou „Romeo şi Julieta”. A lucrat la această broderie cu multă migală şi cu teamă de felul cum va fi apreciat de mama sa. Îi era frică să greşească.
În 1999, Ludmila Burcovschi a participat, la o întâlnire cu meşteriţe din peste 33 de ţări, manifestaţie organizată la Chişinău de Clubul Internaţional al Femeilor. La această expoziţie, dna Burcovschi a prezentat tablourile „Trei urşi”, „Capra cu trei iezi”, „Barca”. Tot în acel an, a avut oaspeţi din Statele Unite ale Americii, Franţa şi România, lucrările meşteriţei uimindu-i pe străini.
Ulterior, a participat la mai multe concursuri locale, în cadrul cărora i-au fost înmânate o mulţime de diplome. Cea mai recentă i-a fost înmânată în 2005, la concursul local „Sărbătoarea vinului”, pentru „Cel mai original costum naţional”.
De 17 ani, Ludmila Burcovschi lucrează ca profesoară la şcoala din sat, împărtăşindu-şi talentul elevilor înscrişi la atelierul „Mâini dibace”. Îi place să lucreze cu copiii, mai ales când vede fericiţi că le reuşeşte.
Singura problemă a meşteriţei este insuficienţa banilor. Mai ales că activitatea de broderie implică mari cheltuieli pentru aţă, ace, pânză. „Pensia mea şi a mamei abia îmi ajung pentru procurarea medicamentelor. De aceea, când nu am încotro, mai vând din tablourile mele”, ne-a spus doamna Burcovschi.
Visul cel mare al meşteriţei este să-şi vadă toate broderiile într-un muzeu, care să fie construit în ograda casei părinteşti. Şi-a împărtăşit ideea primarului care, iniţial, i-a propus două camere pentru muzeu într-o clădire din sat. Ulterior, însă, totul a rămas la nivel de idee şi vorbe. Autorităţile locale speră ca, prin intermediul unui proiect, s-o ajute pe Ldmila Burcovschi să-şi realizeze visul.
Nepăsarea şi indiferenţa sunt viciile care, deseori, îi domină pe oameni, mai ales în timpurile noastre. De indiferenţă s-a ciocnit, deseori, şi meşteriţa din Iezărenii Vechi, pe care, deşi este vestită şi peste hotare, unii consăteni nici n-o cunosc. „Eu vorbesc cu lucrările, tablourile mele, chiar dacă mi-ar plăcea mai mult să stau de vorbă cu oameni interesanţi, care m-ar ajuta să suport mai uşor singurătatea şi lipsurile”, ne-a spus Ludmila Burcovschi la despărţire.
Pe viitor, meşteriţa îşi propune să brodeze în special tablouri cu subiecte şi personalităţi religioase, deoarece credinţa este acum singura ei alinare.

Victor TĂNASE

Lângă oraşul Sângerei se află un sat de gospodari şi oameni vrednici – Copăceni. Şi aici, ca şi în alte localităţi din Moldova, există o mulţime de probleme. Potrivit consilierului local, Vasile Chiţan, situaţia ar putea fi schimbată în bine dacă primarul localităţii nu ar fi atât de indiferent faţă de problemele cu care se confruntă localnicii.
Lipsa apei este una dintre cele mai mari probleme din localitate. În urma testelor efectuate de Centrul de medicină preventivă din Sângerei, s-a constatat că doar în 20, din cele 50 de fântâni existente în sat, apa corespunde parametrilor chimici şi mocrobiologici. Lipsa apei potabile este resimţită mai ales de sărbători, când presiunea în sistemul centralizat de aprovizionare cu apă scade, iar cele două pompe, vechi şi uzate, nu mai fac faţă situaţiei. „Astfel, suntem nevoiţi să aducem apă de la fântâni care, pentru majoritatea sătenilor, se află la mare depărtare. În plus, apa din fântâni poate fi folosită doar pentru spălat”, a precizat Vasile Chiţan.
Fără atenţie din partea primăriei rămâne şi problema drumurilor din localitate. „La ieşirea din sat, pe o porţiune de vreo 700-1000 de metri, drumul este plin de gropi adânci. Mai ales în urma ploilor, aici se formează băltoace cu noroi, încât autoturismele nu pot circula, iar oamenii trebuie să se ţină de gard, afirmă consilierul local din Copăceni.
Vasile Chiţan este un om energic care, până acum, a reuşit să iniţieze mai multe afaceri. Este proprietarul a trei magazine (inclusiv unul în Sângerei), a unei discoteci şi a unui club de biliard. De asemenea, este antrenorul echipei de fotbal din Copăceni. Deşi gestionarea acestor afaceri îi ia mult timp, întotdeauna este gata să se implice şi în alte activităţi sociale. „La iniţierea afacerilor m-au ajutat fraţii mei, plecaţi, de câţiva ani, la muncă în Italia. Eu am rămas acasă ca să fac ceva şi pentru localitatea de baştină. Aş face mai multe, dar nu sunt susţinut de primărie. Aşa am fost nevoit să renunţ la deschiderea unei secţii de lupte libere pentru tinerii din Copăceni. Fratele meu, campion republican la lupte libere între amatori, era gata să-i antreneze, dar nu ni s-a oferit un local pentru acest scop”, a specificat Vasile Chiţan.
El afirmă că primarul din Copăceni nu vrea să se implice în proiecte care ar permite soluţionarea multor probleme din localitate. „Dacă în alte sate se mai câştigă proiecte, la noi nu s-a aplicat pentru niciunul, deoarece primarul nu vrea să se implice. Or, ca să obţii bani, trebuie să le baţi la uşă donatorilor, ceea ce îi lipseşte primarului nostru”, a mai spus Vasile Chiţan.

Victor TĂNASE