“Tehnologia învăţământului nu e doar învăţare…”
Interviu cu Alexandra Gherasim, doctor în ştiinţe filologice, conf.univ., Şef Secţie Integrare Europeană, Consiliere şi Documentare Profesională, USM.
- Care este misiunea secţiei dumneavoastră?
Secţia Integrare Europeana, Documentare şi Consiliere profesională este o subdiviziune a Universităţii ce activează în baza Statutului USM şi a documentelor normative, care reglementează procesul de învăţământ din Republica Moldova.
Misiunea secţiei este aceea de a susţine politica de integrare în învăţământul universitar european a USM prin implementarea Sistemului de Credite Transferabile şi de a sprijini studenţii în realizarea lor profesională prin consiliere educaţională.
- Cum se implementează la noi în USM strategiile trasate de Procesul de la Bologna?
În marea majoritate cele 10 direcţii strategice ale Procesului de la Bologna au început sa fie implementate încă din 20 mai 2005. Reforma de Realizare a Învăţământului Superior European reprezintă un proces continuu, deoarece întotdeauna există loc de perfecţionare. Unicul lucru realizat este organizarea învăţământului în 3 cicluri, care deja funcţionează în baza legii învăţământului. Celelalte direcţii sunt în curs de implementare. Rezultatele procesului vor fi discutate în 2010, la finalul perioadei planificate.
- Care sunt punctele forte ale Procesului de la Bologna?
Învăţământul Superior European, care a demarat în 1988 la Bologna, prevede un şir de modificari. Se pune accent pe asigurarea calităţii învăţământului, ceea ce înseamnă o armonizare a planului de învăţământ. Adică să fie compatibil cu programele de studii din cadrul altor universităţi. La fel o putem asigura prin planuri bune, întocmite concret, astfel încât specialistul să aibă acumulate nişte competenţe, să se poată încadra în lucru din prima zi şi să nu fie nevoie de instruire suplimentară în acest sens. Mai este nevoie şi de asigurarea cu mijloace didactice, tehnică, laboratoare de calitate şi pregătire înaltă a cadrelor didactice, care ar aplica nişte metode, tehnologii de predare, astfel încât cunoştinţele să ajungă direct la student. Disciplinele din programul de învăţământ să fie astfel încât timpul rezervat pentru ele să fie suficient pentru ca studentul să însuşească foarte bine meseria. Tehnologia învăţământului, a cunoaşterii şi ştiinţei, nu e doar o învăţare.Ele presupun cunoştinţe aplicate în cercetare ştiinţifică prin intermediul referatelor, conferinţelor ştiinţifice, studiilor de caz…, datorită cărora poţi ajunge la concluzii care ar putea avea valoare.
- Ce relevanţe au creditele transferabile de studii?
Creditele au proprietatea de a fi recunoscute în timp îndelungat, dar după anumite criterii. O ştiinţă care se dezvoltă revoluţionar nu poate permite ca acestea să fie valabile pe o perioada lungă de timp. Astfel, unele vor avea valoare, iar altele nu. Aderarea la Procesul de la Bologna presupune în mod automat recunoaşterea titlurilor, a gradelor ştiinţifice, actelor de studii, diplomei, suplimentului la diplomă. Chiar fiind exmatriculat, studentul primeşte o fişă academică unde sunt indicate notele şi creditele respective acumulate. Dacă acesta pleacă la altă universitate cu fişa respectivă şi aceasta îi recunoaşte creditele, atunci studentului i se spune să-şi continue studiile.
- Care sunt problemele specifice cu care vă confruntaţi la momentul de faţă?
Multe întrebări aşteaptă răspuns atât din partea profesorilor, cât şi din partea studenţilor, referitor la implementarea acestui proces. Studenţii se tem ca diploma lor de licenţă să nu fie echivalentă cu „studii superioare incomplete”. O mare parte din ei au părinţi cu studii superioare, care cunosc nişte realităţi anterioare precum că trebuie să înveţi 5 ani şi că din 3 ani nu va ieşi nimic. De aici apare şi neîncrederea lor faţă de acest sistem de învăţământ. Europa însă, nu face lucruri negândite şi neverificate, una din ele este selecţia studenţilor dupa primul ciclu, după care urmează cei 2 ani de masterat.
- Ce dificultăţi întâmpină profesorii de care, în fond, depinde implementarea noilor condiţii de învăţământ?
Profesorii sunt impuşi de nişte condiţii. Planurile de învăţământ prevăd cursuri obligatorii şi opţionale. Ultimele pot fi cele de specialitate sau orientare spre masterat într-un alt domeniu. Din planul nostru de învăţământ orelor opţionale le revine 40%. Respectiv, dacă studenţii nu aleg disciplina dată, ei pun în situaţie delicată profesorul care nu este de vârstă pensionară, dar pleacă din cauză că nu i se oferă ore. Altă dificultate este că toţi profesorii trebuie să-şi modeleze un pic cursurile. Daca până acum cursurile ofereau cunoştinţe fundamentale, astăzi se limitează la strict necesarul. E foarte greu să te adaptezi la aceste condiţii, mai ales dacă ai lucrat timp îndelungat după acelaşi model. Totodată, ştii că aceste cunoştinţe pot să-i folosească studentului, dar nu i le poţi oferi, în primul rând, din motiv că numărul de ore s-a redus.
- Prin ce se deosebesc cele 2 tipuri de diplome la absolvire ?
Ambele sunt diplome de licenţă, doar că statutul la fiecare este diferit. În 2008 vom avea două promoţii, de aceea trebuie să stabilim clar diferenţele acestor două sisteme educaţionale. De exemplu, să luăm o profesie anume, fie de cizmar. În primii trei ani el este învăţat să repare, să bata cuie …, însă nimeni nu-l învaţă tehnologia producerii încălţămintei. Adică, ciclul de licenţă prevede numai etapa iniţială.
- Ce avantaje ar oferi studiile de masterat la angajare?
Piaţa muncii se dezvoltă după mediu, societate, cerere, ofertă şi… conform preţurilor. E mai uşor să angajezi la lucru un licenţiat, fiindcă este mai ieftin. Cu toate că lucrează aceleaşi şase ore, deţinătorului diplomei de masterat i se cuvine un salariu mai mare. În masterand statul a investit, el are studii complete şi intelect format. Dar intelectul poate fi dezvoltat de sinestătător. Dacă eşti pornit corect la învăţat şi dacă te conduci dupa o consecutivitate clară, atunci nu-i neapărat să-ţi arate cineva până unde să înveţi. De aceea, uneori un specialist angajat doar cu diplomă de licenţă poate fi mult mai bun, chiar de neînlocuit, cu toate că nu a făcut studii de masterat. Depinde de fiecare caz în parte.
Lilia Ţurcan
Zeii necontemporanilor
Trăim într-un templu plin de zeităţi – Republica Moldova – şi, pentru ca zeii noştri să ne permită să ajungem la aurul lor nepreţuit, suntem obligaţi, nu să le încredinţăm, ci să le jertfim viitorul nostru. Şi atunci mă întreb: ”Ce avem de pierdut?” pe drumul jertfelor basarabene – lung cât un secol. Viitorul nu poate ocupa prea mult spaţiu atunci când mulţi gândesc că el nici nu există. Altarul ateist al realităţii mă provoacă să descătuşez aceste afirmaţii.
Dumnezeu cu mine. Dumnezeu cu toţi.
Coborând de la înălţimea adâncită a mitului basarabean, descoperim şi astrul apus al neamului românesc. Ne-am stins fraţilor, ne-am stins!!! Nu ne rămâne decât să ne rugăm „zeilor” noştri şi să aşteptăm sclipirea unei metamorfoze paralizate de (ne)democraţie. Asta să fie adevărata noastră existenţă? „Noi” – proşti, „Ei” – sfinţi, de aceea nimeni nu se încumetă să le gradeze intelectul. Omul cu câtă mai puţină minte are, cu atât mai puţin o foloseşte. Prostia este şi ea un element vital, ba chiar inevitabil. E o mare prostie să visezi în spaţiul nostru ce ne constrânge din ce în ce mai mult. Tinerii reprezintă viitorul, nu şi prezentul. E o prostie să crezi în povestea comunismului entuziasmat şi adept al spiritului mioritic, cu elementele sale de pastel veşnic. Am rămas în umbra Europei cu feţele crispate de nedumerire, nici înspre vreun punct cardinal. Poate ar fi unul, inventat de „zeii” noştri în beţia arhaicului, iar izvor de idei – punctul de sub picioarele noastre, ce azi ne-a cuprins gleznele, genunchii, mâinile, până va rămâne la suprafaţă doar un fir de păr pentru a ne depista Europa sau, mai bine zis, „umbra Europei”, ADN-ul neamului nostru. Legenda umbrelor devine din ce în ce mai actuală pentru noi. „Umbra văzând că omul n-o mai observă, a decis să nu mai doarmă noaptea cu el”. În curând va asfinţi şi ultima rază de soare, iar „Umbra Europei” ne va părăsi totalmente.
„Deşteaptă-te române!!!”
Gândeşte-te cât de mult îţi lipseşte Eminescu cel adevărat şi neştiut de nimeni! Gândeşte-te cât de mult îţi lipseşte măreţia şi drama Unirii, frântă în ecoul „moldovenismului prezent”!
Am ajuns să fim broaşte hipnotizate care sărim în gura şarpelui comunist ca într-un lac…să-i vedem fundul. Şi numai fundul îl zărim!
Oare ne-am transformat în icebergii arctici – reci la propriile noastre necesităţi? Niciun basarabean nu se mai teme de focul Iadului – au fost arşi de atâtea ori pe acest pământ!
Dacă ne mai credem contemporani, să distrugem templul păgânătăţii mascate prin aura sfinţeniei. Şi într-un sfârşit să ne mai întrebăm odată „zeii” (ne)ciopliţi din metalul extras din adâncurile Siberiei (mai bine spus să-i „rugăm” să ne răspundă durerii): „Comunismul, ca şi fascismul, se bazează pe o ideologie antiumană. Totuşi, cât vom aştepta un proces al comunismului similar celui de la Nurnberg ?”
Alexandru Luca
Deoarece instituţiile de stat nu vor să le facă dreptate
Un grup de locatari din sectorul Râşcani sunt dispuşi să apeleze la CEDO
Un grup de locatari de pe bulevardul Moscovei nr. 5 din Chişinău s-au adresat la mai multe instituţii de stat pentru a li se face dreptate în cazul unei construcţii efectuate în blocul în care locuiesc. În opinia lor, această construcţie este ilegală şi pune în pericol siguranţa imobilului.
Nemulţumirea oamenilor a fost provocată în 2006, când proprietarul SRL „Moara Târgului”, Panovici I.I., a spart peretele casei la nivelul subsolului pentru a-şi construi acolo sediul firmei. Potrivit unei locatare, Maria Timoşenco, construcţia respectivă este ilegală, deoarece se încalcă mai multe prevederi legislative cu privire la astfel de intervenţii. „Faptul că a fost spart peretele fundamentului casei a făcut să fie afectată rezistenţa blocului locativ, astfel fiind încălcate regulile de siguranţă, prevăzute în articolul 59 al Legii cu privire la restricţiile la reconstrucţia încăperilor şi la executarea lucrărilor de reconstrucţie. De asemenea, regulamentul prevede că pentru o astfel de intervenţie mai este nevoie şi de acordul locatarilor, care însă nu au fost informaţi în legătură cu acest lucru. În plus, în urma acestor lucrări de construcţie au fost tăiate rădăcinile mai multor copaci care aveau o vârstă de peste 30 de ani, precum şi butucii de viţă de vie din preajma casei”, a spus Maria Timoşenco. Ea a mai afirmat că, în momentul în care locatarii au descoperit că se efectuează aceste lucrări, s-au revoltat şi au cerut organelor de control să înceteze construcţia. Poliţia care a venit la faţa locului a oprit lucrările până la elucidarea cazului. „Este ceva inadmisibil, în subsol sunt ţevi care pot fi avariate, cabluri electrice care nu trebuie atinse, iar de structura de rezistenţă nici nu mai vorbim, este o încălcare vădită”, a menţionat locatara.
Potrivit Mariei Timoşenco, proprietarul SRL „Moara Târgului”, Panovici I.I., le-ar fi prezentat locatarilor un certificat, care nu avea putere juridică, deoarece nu reprezenta o autorizaţie de construcţie.
Deşi pe data de 15 iunie 2006, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ a eliberat un act, contrasemnat de Pretura şi Poliţia sectorului Râşcani, în care se menţiona că lucrările au fost stopate, la puţin timp, acestea au fost reluate. De această dată, Panovici I. I. le-a prezentat un certificat prin care Direcţia Autorizare şi Disciplină în Construcţii îi informa pe primarul interimar Veaceslav Iordan şi pe locuitorii blocului nr. 5 de pe bulevardul Moscovei că firma „Moara Târgului” dispune de certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie, „dar că beneficiarul nu executa lucrările de construire la obiectivul menţionat mai sus”.
În acelaşi timp, Natalia Aftenii, şefa Farmaciei nr. 280, situată deasupra construcţiei cu pricina, susţine că subsolul aparţine farmaciei încă din anul 1995, când aceasta a fost privatizată, conform unui certificat eliberat de Oficiul Cadastral Chişinău. De un astfel de certificat, însă, dispune şi SRL „Moara Târgului”.
Solicitaţi de FLUX pentru a explica cum se face că pe una şi aceeaşi adresă există doi proprietari, reprezentanţii Oficiului Cadastral au declarat că astfel de informaţie o pot oferi doar în condiţiile în care le va fi adresată o solicitare în scris, din partea părţilor implicate în conflict.
„Dacă această problemă nu va fi soluţionată pe cale amiabilă vom fi nevoiţi să apelăm la instanţele de judecată, iar dacă nici aşa nu ni se va face dreptate vom fi nevoiţi să apelăm la CEDO”, a mai afirmat Maria Timoşenco.
George IOSIP
Deoarece speră să ajungă mai uşor peste hotare
Mulţi cetăţeni pierd sume impresionante de bani
Numărul mare de solicitări în ce priveşte munca în străinătate face ca mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova să devină victime ale unor indivizi, care, după ce îşi însuşesc anumite sume de bani, dispar, lăsându-i pe oameni plini de datorii şi fără posibilitatea de a-şi recupera prejudiciul cauzat. În prezent, acest fenomen se întâlneşte destul de frecvent, cea mai mare parte dintre cazuri rămânând, însă, nesoluţionată, deoarece, de multe ori, victimele nu dispun de dovezi care să confirme că au fost înşelate.
Cu o astfel de problemă s-a confruntat şi Gheorghe Sava, în vârstă de 44 ani, locuitor al satului Gheltosu din raionul Cantemir, care de mai bine de un an jumătate, nu-şi poate recupera banii pe care i-a plătit pentru un astfel de serviciu.
Încă în luna iulie 2005, Gheorghe Sava a decis, împreună cu încă patru consăteni, să plece la muncă în Italia. Dorind să ajungă mai ieftin şi mai uşor a hotărât să apeleze la ajutorul lui Mihai Cazan, un tânăr în vârstă de 27 ani, din satul vecin, Goteşti. Tânărul era cunoscut în regiune pentru că avea o rută de microbuz Moldova – Italia şi transporta mulţi cetăţeni la această destinaţie.
Gheorghe Sava, sperând că astfel va ajunge mai uşor în Italia, a împrumutat 2.300 de euro, aceşti bani constituind, potrivit lui Mihai Cazan, taxa pentru transport şi pentru actele necesare.
Cei 2.300 de euro nu au mai putut fi recuperaţi
„La început mi s-a părut un om de încredere, deoarece, chiar oamenii din sat mi-l recomandaseră, dar, după ce trecuse mai mult de o lună din momentul în care achitasem aceşti bani, mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. Am decis să-l găsesc şi să mă interesez ce se întâmplă cu banii şi cu deplasarea mea în Italia”, povesteşte păgubitul. De întâlnit s-au întâlnit, dar fără nici un efect, deoarece Mihai Cazan găsea de fiecare dată câte o scuză, precum că ar avea probleme pe care nu le poate deocamdată rezolva. Văzând că lucrurile se prezintă astfel, Gheorghe Sava a cerut să i se întoarcă partea lui de bani, decis fiind să nu mai plece nicăieri.
„Pentru a fi sigur că banii mei sunt în siguranţă, am făcut un contract autentificat la notar, cu Mihai Cazan, în care era menţionată suma pe care i-o achitasem. Contractul însă, nu mi-a servit la nimic, deoarece din septembrie 2005 nu l-am mai putut găsi pe Mihai Cazan”, a afirmat Gheorghe Sava.
După ce s-a consultat cu un avocat şi după ce acesta l-a sfătuit să se adreseze în instanţă, Gheorghe Sava a refuzat, deoarece acolo i-au cerut 500 lei pentru avocat şi 1.400 lei pentru taxa de stat, bani de care nu dispunea.
„Am decis, împreună cu încă două persoane, aflate în aceeaşi situaţie, să depunem plângeri la Comisariatul de Poliţie din Cantemir, în speranţa că ne vor ajuta să-l găsim pe cel care ne luase banii, cu toate acestea până astăzi cazul a rămas nesoluţionat”, se plânge Gheorghe Sava.
Solicitat de FLUX, Dumitru Stratiev, de la Comisariatul de Poliţie din Cantemir, responsabil de acest caz, a refuzat să ne ofere detalii despre modul în care se desfăşoară ancheta, motivând că pentru astfel de informaţii are nevoie de o solicitare în scris din partea redacţiei.
Peste 70 de cetăţeni, înşelaţi de o firmă fantomă
Un alt exemplu poate fi şi cazul depistat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), atunci când au reţinut-o pe directoarea firmei „Etolix-Prim” SRL, Vera Ivanova, bănuită de sustragerea unor sume băneşti în valoare de circa 150 mii euro. Aceasta, sub pretextul perfectării vizelor Shengen şi încheierii contractelor de muncă în ţări din Europa, a însuşit, în perioada anilor 2005-2006, prin înşelăciune şi abuz de încredere mijloace financiare în proporţii deosebit de mari de la peste 70 de cetăţeni ai Republicii Moldova.
Bănuita, Vera Ivanova, susţinând că are dreptul legal de a se ocupa de angajarea la lucru peste hotarele ţării, încheia contracte fără număr de înregistrare, pentru oferirea de servicii turistice. Victimele, achitau sume în valoare de 1.500-2.500 de euro, pentru care li se eliberau chitanţe false. După ce au verificat activitatea firmei, ofiţerii de urmărire penală ai CCCEC au constatat că aceşti bani nici nu se reflectau în evidenţa contabilă a SRL-ului.
Potrivit constatărilor ulterioare, Vera Ivanova, încă din momentul primirii banilor, avea drept scop însuşirea lor, încheierea şi eliberarea actelor constituind doar o simulare a procedurilor legale. Şi asta, deoarece nici unul din cei peste 70 de cetăţeni, care au dorit să meargă la muncă peste hotare prin intermediul firmei respective, nu a mai ajuns la destinaţie.
Pe numele bănuitei Vera Ivanova, a fost iniţiată procedura de urmărire penală în baza semnalelor constitutive ale infracţiunii, prevăzută de articolul 195 Cod Penal, „Sustragerea în proporţii deosebit de mari”.
Potrivit datelor oferite de site-ul migratie.md, peste hotarele republicii lucrează între 600 mii şi un milion de cetăţeni moldoveni. Numai în oraşul Moscova şi regiunea acestuia lucrează aproximativ 220 mii de cetăţeni din Moldova, dintre care doar 64 de mii de persoane sunt înregistrate oficial.
Victor TĂNASE
OSCE a lansat misiunea de monitorizare a alegerilor locale
Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, (ODIHR), a lansat joi, 26 aprilie, misiunea de observare a alegerilor locale din Moldova, care vor avea loc la 3 iunie 2007. Delegaţia biroului a sosit în Moldova în urma unei invitaţii din partea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi a Comisiei Electorale Centrale.
Misiunea va fi formată din 13 experţi internaţionali din 10 state membre ale OSCE, în frunte cu ambasadorul Dieter Boden, iar până la 30 aprilie este preconizată sosirea a încă 12 observatori, care vor fi repartizaţi în mai multe regiuni ale Republicii Moldova, printre care Chişinău, Bălţi, Orhei, Hânceşti şi Comrat. Observatorii vor evalua respectarea principiile procesului electoral democratic, raportate la angajamentele asumate de toate statele membre a OSCE, precum şi la legislaţia naţională.
De asemenea, misiunea va monitoriza şi modul în care campania va fi reflectată de către mass-media, precum şi modul în care va fi respectat cadrul legislativ. „Noi vom privi alegerile locale ca pe un eveniment care se desfăşoară în timp şi vom face o analiză atât cantitativă, cât şi calitativă a presei în ansamblu”, a menţionat, în cadrul conferinţei de presă, analistul media Rasto Kuzel.
Statele membre ale OSCE vor mai trimite şi 100 de observatori pe termen scurt care vor monitoriza deschiderea secţiilor de votare, procesul de vot, numărarea buletinelor şi aprecierea rezultatelor electorale. În prima zi după alegeri, observatorii vor emite o declaraţie cu privire la concluziile şi constatările la care va ajunge misiunea în urma acestui scrutin.
George IOSIP
